In Olanda unde nu sunt garduri sau perdele

Author: Stefania Zoican This entry was posted in Povestiri and tagged , , , , , , , .

Am fost cateva zile in Olanda.

In mod evident avem ce invata de la olandezi, cu siguranta si ei de la noi.

In primul rand, cand am ajuns acolo, m-a lovit asa o relaxare de am dormit doua zile. Chiar daca ieseam pe afara, tot somnoroasa eram. Prietenii mei radeau de mine si imi spuneau ca m-a muscat musca tete.Nu stiu daca m-a muscat aceasta insecta, insa un lucru este clar: Olanda este o tara buna de dormit. Oamenii sunt relaxati, lucrurile se petrec fara graba, vremea potrivit pentru nani. Cu asa conditii, cred si eu ca te ia somnul.

Am plecat de aici, dintr-un Bucuresti aglomerat si am ajuns intr-un orasel numit Eindhoven, undeva in sudul Olandei, linistit, desi este al cincilea oras ca si dimensiune din Olanda. Am stat putin acolo apoi am vizitat si alte locuri.

Apropos, cum spunem noi “Olanda”, se pare ca nu este corect. Olanda este o regiune din est-ul Netherlands. Francezii ii spun acestei tari Pays-Bas pentru ca este sub nivelul marii. Numele de Olanda a fost data in mod gresit de englezi, Holland, insa corect ar fi fost sa se spuna, daca e sa traducem mot-a-mot “Tarile de Jos”. Aceasta explicatie mi-a fost oferita de un olandez cu care am inceput sa stau de vorba in avion in drum spre Pays-Bas, ca sa mai treaca timpul. Eu ii voi spune Olanda, pentru ca asa m-am obisnuit, dar ma gandeam ca este bine de stiut acest lucru despre Tarile de Jos.

Olandezul, inalt de doi metri, roscat, cu barba si pistrui pe fata, venea din Romania, fusese in Galati, sa inspecteze si sa puna la punct cateva vapoare. Era de meserie inginer si isi adora slujba. Calatorea cam de 5 ori pe ani in diferite tari, iar in Romania venea cam de doua ori pe an.

I-am spus:

-Eu ma pricep la oameni, ii simt. Nu stiu cum se face insa, ca in cazul vostru, al olandezilor, nu imi dau seama. Nu aratati nimic.

El rade si imi spune ca daca as petrece mai mult timp cu ei, as vedea ca isi arata si ei emotiile.

Olandezii, cel putin cei pe care i-am intalnit eu, mi s-au parut destul de amabili. Ca sa vedeti dovada de amabilitate. Eram in avion si acesta tocmai aterizare. Un domn, un roman de-al nostru, se ridica sa isi ia bagajul. Cand deschide trapa, un bagaj cade si loveste o doamna olandeza care era inca asezata. Fix in fata. Dupa cateva minute, timp in care s-a tinut de nasul care o durea cel mai are, incepe sa vorbeasca cu domnul care ii pricinuise, fara sa vrea, nefericitul accident. Incepe sa ii explice, foarte calma, intr-o engleza aproape perfecta, ca atunci cand vrea sa isi ia bagajul de deasupra, trebuie sa fie atent, deoarece in timpul zborului, posibil unele bagaje sa se fi deplasat din cauza decolarii si orentarii avionului in pozitie oblica. Ii explica asa cum explica o mama unui copil, sa il ajute sa inteleaga.

Romanul nostru, saracu’, se simtea prost, nu mai stia cum sa se mai scuze de rusine.

Voi detalia aici cateva aspecte, curozitati, diferente pe care le-am vazut, lucruri speciale, care m-au uimit. Lucruri pe care le-am observat eu, dar si unele informatii pe care le-am cerut, de curiozitate.

Atasez si cateva poze, ca sa va faceti o idee despre ceea ce scriu.  Va recomand sa va uitati la poze dupa ce cititi articolul, asa o sa aiba mai mult sens.


In comparatie cu romanii, olandezii mi s-au parut mai reci, mai distanti, mai individualisti. Ma gandesc in acelasi timp ca acest lucru nu este tocmai rau. Nu sunt barfitori, isi vad de treaba lor, poti sa te imbraci, sa te impopotonezi cum vrei pe strada, ca nu te arata nimeni cu degetul si nu se ia nimeni de tine.
Chiar daca acest lucru are un aspect pozitiv, pot sa spun ca imi lipsea insufletirea romanilor, sa mai aud cate un tipat, un ras puternic.

Olandezii sunt mult mai relaxati decat romanii.
Probabil si pentru ca au mai putine grji decat noi. Foarte rar vezi pe strada un cersetor, iar daca il vezi este foarte posibil ca acesta sa fie roman. Statul ii ajuta si ii sustine foarte mult. De exemplu, daca ai un copil si platesti chirie, statul iti ramburseaza jumatate din aceasta.
Sau daca iti iei casa nou, te ajuta sa o mobilezi.
Sau daca esti de ceva timp acolo, in Olanda si ai muncit cativa ani, iar apoi, ramai fara serviciu, statul iti ofera ajutor peste o mie de euro.
Daca tot vorbeam de case, chiria este, intr-un oras precum Eindhoven sau Groningen, undeva intre 500 si 800/900 de euro pentru o casa, iar pentru un apartament poti gasi si la 400-500 de euro.

Toate casele arata la fel.
Ma rog…aproximativ. Iar acest lucru mi se`pare destul de plictisitor. Imi aduc aminte de o intamplare haioasa cand eram in Amsterdam. Trebuia sa ajungem la casa unui prieten. Din centru, acolo unde eram noi, in mod normal, pe jos, ar fi trebuit sa facem cam 10 minute. Dar noi cand am inceput sa umblam pe strazi, ne-am ratacit. Strazile erau paralele, fiecare strada avea cate un canal si casele, da…erau la fel. De fiecare data cand mergeam si dadeam in alta strada ne spuneam: “Dar noi am mai trecut pe aici.” S-a dovedit ca nu mai trecusem, dar pentru ca strada pe care tocmai trecusem era izbitor de asemanatoare cu strada pe care eram, de aceea ni se parea la fel. Ni se parea ca este ca un labirit care nu are iesire. Am ajuns intr-un final la destinatie, insa dupa 40 de minute.

Unele cladiri, in special institutille: universitatile, muzeele, spitalele chiar si restaurante sau unele magazine au o arhitectura extraordinar de originala si de creativa.
Aceste cladiri isi iau revansa pentru casele la fel, clar.
Nu credeam sa ajung intr-o tara sa vreau sa ma duc sa vad arhitectura cladirilor, dar aici asta am facut. Ma minunam cat de inventivi pot si arhitectii olandezi, ce forme si ce culori pot da cladirilor, astfel incat sa iasa in evidenta si sa iti taie pur si simplu respiratia: rotunde, romburi, hexagoane, colturi iesite in evidenta, incastrate, inconjurate de apa.

Olandezii nu au garduri si nici perdele la geamuri.
Nu au garduri de lemn care inconjoara casa, asa cum avem noi, dimpotriva, casele lor sunt direct la trotuar, poti sa bati in geam atunci cand treci, daca vrei. Dar nu o sa o faci, pentru ca nimeni nu o face.
Unele cladiri au un pic de gard viu in fata, insa mai mult de decor, nu pentru protectie. Oricine poate sari un boschete daca vrea sa fure ceva. Insa nici acest lucru nu se intampla. Ori daca se intampla, se intampla foarte rar.

Nu au perdele si nici draperii la geamuri. Curioasa din fire cum sunt, nu m-am putut abtine sa nu ma uit pe geam cand treceam prin fata caselor fara astfel de protectie care sa  ii ascunda pe olandezi de ochii curiosilor ca mine. Am constatat cu stupoare ca fac acelasi lucruri pe care le facem si noi: se odihnesc pe canapea, se uita la televizor, se intalnesc cu prietenii, mananca. Si totul in vazul celollaltti care trec pe strada. Sau mai degraba, in vazul meu, pentru ca doar pe mine ma rodea curiozitatea, restul trecatorilor priveau in fata pe strada sau isi vedeau de treaba lor.

Au o mare libertate in privinta sexualitatii.
In olanda sunt foarte multi gay, insa acest lucru nu pare sa deranjeze pe nimeni. Si in fond de ce ar deranja pe cineva? Fiecare este liber sa aleaga ce vrea, sa fie cine vrea, atat timp cat nu raneste in mod voluntar pe cineva. Acolo nimeni nu te judeca pentru cine esti.

Marijuana este legalizata.
Oamenii fumeaza „iarba” in pauzele de pranz de la munca, in parcuri, la o cafea, pe strada. In olanda nu este considerata drog si lumea se mira cand le spuneam ca in Romania este interzisa si este considerata drog. Pentru ei este ceva recreational, o planta care te ajuta sa te relaxezi.

Biciclete, biciclete, peste tot biciclete.
Daca m-ar pune cineva sa desenez un simbol pentru Olanda, cu siuranta as desena o bicicleta. Totul este adaptat la acest mijloc de transport. Au parcari imense unde isi lasa bicicleta ca sa ia trenul, au piste amenajate peste tot pentru ele, au semafoare. Poti vedea femei pe tocuri si in fusta pe bicla, barbati in costume, copii pe scaunul din fata special pentru a transporta copii, oameni in varsta pe biciclete, isi transporta mobila, cumparaturile, vorbesc la telefon pe bicicleta, mananca pe bicicleta.
Ah! Si un lucru de care m-am mirat: am vazut multi batrani pe bicicleta! 

Nu am mai vazut pe nicaieri asa ceva. Peste tot bicicleta. In Olanda bicla nu est vazuta ca ceva fun, ci ca ceva necesar si indispensabil.
Au bicicleta pentru orice. Chiar si oamenii cu handicap au biciclete adaptate pentru asa ceva.

Ca tot scriam despre persoane cu handicap:

La ei o persoana cu handicap nu este izolata, este vazuta ca un OM cu nevoi speciale. Nu se feresc sa iasa din public cu un om in scaun cu rotile, sa stea la o terasa impreuna cu alti prieteni. Nu au acel sentiment al rusinii pe care il avem noi romanii.
Si pana la urma de ce l-ai avea? Nu e ca si cum tu sau persoana cu nevoi speciale ati facut ceva rau. Nimeni nu alege sa fie asa.

In Olanda sunt foarte multe nationalitati.
Europeni, asiatici, africani, americani. Si toti sunt tratati cu acelasi respect, nimeni nu este lasat deoparte sau izolat doar`pentru ca a vent dintr-o tara mai saraca. Atat timp cat esti acolo, muncesti si iti platesti taxele, we are all good.

Ah, da.
Au niste taxe enorme.
Sa va dau un exmplu.Asigurare de sanatate 140 de euro pe luna, acopera doar consult din partea doctorului generalist si lucruri minore.Pentru lucruri mai speciale cum ar fi o radiografie, analize la sange, operatii, mai platesti 360 de`euro pe an. Daca de exemplu ai nevoie de o radiografie si aceasta costa 50 de euro, banii acestia ti se scad din cei 360. Daca ai nevoie de o operatie majora si aceasta costa 1.000 de euro, ti se scad cei 360 si restul acopera statul.
Ca sa puteti face o comparatie: la noi in Romania, o asigurare medicala, la o companie privata este 25 de euro pe luna.

Au curatenie luna peste tot.In orasele in care am fost eu, rar am vazut gunoaie aruncate pe jos. Si asta pentru ca au amenzi usturatoare daca arunci gunoiul pe jos. Si da, este si respect pentru orasul in care traiesti. Si dai dovada de educatie

Au nume extreeem de luni la strazi.
Iarasi o amintire. Ajungem seara in Amsterdam si poposim intr-o cafenea. Trebuia sa intalnim acelasi prieten care locuieste de multi ani in acest oras. Ma duc la bar sa intreb pe ce strada suntem, ca sa putem sa ii dam prietenului adresa. Imi zice ceva barmanul, dar eu inteleg %4&9^%$())+$#$. Adica nimic. Intreb: “Cuuuuuum? El rade si imi scrie pe hartie numele strazi. Intreb din nou: “Cuuuuum?” Pana la urma i-am dat mesaj acestui amic, desi innitial voiam sa il sunam sa ii spunem unde suntem, insa prin mesaj a fost mult mai simplu sa ne facem intelesi. Numele strazii era: Gasthuismolensteeg Nieuwezijdsvoorburgwal

Casele olandezilor sunt mici
Nu extrem de mici, dar atat cat au nevoie.O sufragerie si unul-doua dormitoare. Pe timpul sederii mele nu am vazut “palate” asa cum unii dintre romanii nostri obisnuiesc sa aiba. Si am calatorit destul de mult in interiorul tarii.
La tara casele sunt cochete, au o portiune de verdeata in fata, flori si un mic gard verde.
Iar in orasele mai mari gradina este de obicei in spatele casei, unde au mese, scaune, posibil un gratar. Aici se intalnesc cu prietenii la povesti seara, dupa serviciu sau in weekend.

Au o ciocolata fooooarte buna
Atat. Nu mai am nimic de zis. Nu mai zic, salivez numai cand ma gandesc.

Au flori peste toooot
Daca am avea noi florile pe care le au ei, florariile noastre ar da faliment. Ori s-ar apuca careva sa le fure, ori ti-ai duce nevasta la vizionat de flori, ca la florarii sunt prea scumpe si e bine sa le lasi si pe ele sa traiasca. Pe flori, da.

Olandezii mi s-au parut destul de simpli, negalagiosi, relaxati, le place sa se bucure de viata. Sunt familisti, au cate 2-3 copii si isi petrec viata.

Dintre toate cate am vazut cel mai mult m-a mirat numarul de bicilete care exista in aceasta tara si infrastructura facut pentru acest ijlocde transport.

Va pun mai jos un filmulet pe car l-am facut la o intersectie din Groningen. Oricat de multe masini, biciclete, pitoni sunt, nu am vazut niciun accident. Sunt atenti atunci cand merg si nu se grabesc.

 

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>